La fiecare colt de strada ne lovesc preturile în valuta. Panouri uriase afiseaza oferte de automobile exprimate în moneda europeana. Telefonul, chiriile, spatiul publicitar din ziare, computerele - toate au preturi în euro sau în dolari. Cele mai multe credite în România sunt în devize. In monede straine sunt evaluate casele, mobila, gresia, faianta ori parchetul.
Ulterior, vânzatorul pune mâna pe calculator, arunca un ochi spre cursul BNR sau spre cel al bancii la care are firma contul si spune: „Pai, 250 de euro, plus TVA - 300, puteti plati direct în valuta, daca aveti. Daca nu, în lei face 11 milioane, mâine o sa fie 11 si jumatate”.
Toate acestea nu înseamna altceva decât ca economia noastra nu face fata concurentei marfurilor din import. Pe de o parte, produsele autohtone sunt slab competitive, pe de alta, cursul de schimb si inflatia sunt complet imprevizibile. Leul este legat de un cos valutar care arata ca ne gasim în plina tranzitie de la o economie dolarizata la una eurizata. Ceea ce baga în ceata prognozele. Continuare →